Despre nimic...

Daca inainte asteptau frumusel pana descarcai toate produsele din carutul de cumparaturi pt a-l duce frumusel la locul lui si pt a beneficia de cei 5o de bani, acum tactica s-a schimbat.

Se apropie timid de carut, il atinge gentil, afisand o expresie umila si ingana cuvinte pe care numai el le intelege. Il tratezi cu indiferenta, in prima faza, fiind obisnuit cu tanguielile si cererile lor. Apoi ii confirmi, intre sticla de apa plata aruncata in portbagaj si pachetul de tampoane indesat in sacosa, ca i-l vei da imediat dupa golire. In tot acest timp, ce credeti ca face creatura? Fara sa-ti dea nimic de banuit, impinge banutul afara cu o scobitoare si isi ia talpasita de parca nu s-a fi intamplat nimic. Prima oara cand am patit-o, n-am sesizat faza si am strigat dupa mucos. Mai aveam putin si ma rugam de el sa-mi ia carutul/banii. El, nimic. Prinsese viteza. Ma simteam chiar prost, am crezut ca m-am moscait prea rau, ca s-a plictisit langa mine saracul copil... Cand am observat ca-mi lipseste moneda, nu m-am mirat. Asta explica perfect disparitia subita a infractorului. Eram doar curioasa in ceea ce priveste tehnica de extragere a banilor.

Acu', deh... sa-i intelegem si pe ei... Ce atata plimbat cu carutul prin parcari? De ce sa munceasca si ei un strop pt suma ce li se ofera? Nu-i mai bine sa te fure? Nu asta ii caracterizeaza cel mai bine? Tind sa cred ca, pentru ei, furatul e precum aerul. Indiferent de varsta sau conditie materiala, ei intotdeauna vor cauta sa pacaleasca.

Asadar, dragi concetateni, fiti vigilenti!