Numele lui e Vali, are 9 ani, 2 ochi mari si un debit verbal mai ceva ca cel al Amazonului in sezonul ploios. Il ajut la teme din cand in cand si ma pot lauda ca am reusit sa-l determin sa renunte la "taraf" in favoarea "animal planet"-ului. Ii plac veveritele zburatoare. Spune despre ele ca sunt "saltarete" :) Spune multe... Spune ca i-ar placea sa asiste la o inmormantare, iar in momentul in care cosciugul e coborat in groapa, i-ar placea sa sara pe el ca pe o trambulina. Da, stiu! Vorbe mari pentru un omulet atat de mic! In ciuda enormitatilor tenebroase pe care le scoate, e un baiat simpatic, cu mult bun simt. Obisnuieste sa ceara voie inainte sa vorbeasca, lucru care ma amuza ingrozitor. Obisnuiesc sa-l las sa vorbeasca cate in luna si-n stele, dar de cele mai multe ori regret. Ajunge sa ma oboseasca teribil (probabil ca nu voi fi un parinte bun), moment in care il obosesc si eu pe el, cerandu-i sa faca 30 de genoflexiuni. Le face fara sa clipeasca, de parca abia astepta momentul. Face in plus, de fiecare data, continuand sa vorbeasca despre naruto (??) , masini, girofare si fantome. Cand vad ca nu-l pot opri, il amenint cu o lucrare, lucru devastator pt. el. Uita mereu ca nu la mine e catalogul... Uneori imi pierd cumpatul (subliniez, probabil ca nu voi fi un parinte bun) si ridic tonul la el mai ceva decat ridica un microbist cand marcheaza echipa preferata :D Se sperie si tace pentru cateva minute, timp in care ma grabesc sa mai dau de cap unui exercitiu. Stiu ca nu dureaza mult pana sa aud : "-Pot sa spun si eu ceva?" ; "-Vali, daca nu taci, iti rup capul". Asta pare sa-l potoleasca cat de cat.. A mers de doua ori pana acum. S-ar putea s-o pastrez. Desi.. trebuie sa am grija.. Ultima oara cand am recurs la metoda asta mi-a spus ca vrea sa se faca aviator cand va fi mare. "De ce?" , m-am grabit sa-l intreb. "Ca sa-ti bombardez blocul" , mi-a raspuns ... :)
Numele lui e Vali, are 9 ani, 2 ochi mari si un debit verbal mai ceva ca cel al Amazonului in sezonul ploios. Il ajut la teme din cand in cand si ma pot lauda ca am reusit sa-l determin sa renunte la "taraf" in favoarea "animal planet"-ului. Ii plac veveritele zburatoare. Spune despre ele ca sunt "saltarete" :) Spune multe... Spune ca i-ar placea sa asiste la o inmormantare, iar in momentul in care cosciugul e coborat in groapa, i-ar placea sa sara pe el ca pe o trambulina. Da, stiu! Vorbe mari pentru un omulet atat de mic! In ciuda enormitatilor tenebroase pe care le scoate, e un baiat simpatic, cu mult bun simt. Obisnuieste sa ceara voie inainte sa vorbeasca, lucru care ma amuza ingrozitor. Obisnuiesc sa-l las sa vorbeasca cate in luna si-n stele, dar de cele mai multe ori regret. Ajunge sa ma oboseasca teribil (probabil ca nu voi fi un parinte bun), moment in care il obosesc si eu pe el, cerandu-i sa faca 30 de genoflexiuni. Le face fara sa clipeasca, de parca abia astepta momentul. Face in plus, de fiecare data, continuand sa vorbeasca despre naruto (??) , masini, girofare si fantome. Cand vad ca nu-l pot opri, il amenint cu o lucrare, lucru devastator pt. el. Uita mereu ca nu la mine e catalogul... Uneori imi pierd cumpatul (subliniez, probabil ca nu voi fi un parinte bun) si ridic tonul la el mai ceva decat ridica un microbist cand marcheaza echipa preferata :D Se sperie si tace pentru cateva minute, timp in care ma grabesc sa mai dau de cap unui exercitiu. Stiu ca nu dureaza mult pana sa aud : "-Pot sa spun si eu ceva?" ; "-Vali, daca nu taci, iti rup capul". Asta pare sa-l potoleasca cat de cat.. A mers de doua ori pana acum. S-ar putea s-o pastrez. Desi.. trebuie sa am grija.. Ultima oara cand am recurs la metoda asta mi-a spus ca vrea sa se faca aviator cand va fi mare. "De ce?" , m-am grabit sa-l intreb. "Ca sa-ti bombardez blocul" , mi-a raspuns ... :)